Curiozităţi despre bani din toată lumea – 12 detalii interesante

Banii si acele curiozităţi despre bani au fost mereu un subiect „fierbinte”. Pe marginea lor au apărut diverse zicale şi s-au stârnit mari controverse, şi asta pentru că, într-adevăr, există o mulţime de curiozităţi bani, în toată lumea.

Mai în glumă, mai în serios, se pare că tot ei ne ajută acum să ne „dezvăţam” de ei. În jurul anului 618, chinezii au început să folosească banii de hârtie, dar care funcţionau mai mult sub formă de acte/credite. În Europa, bancnotele au ajuns în secolul 17.

Oamenii au încercat din cele mai vechi timpuri să îşi organizeze viaţa. Aşa se face că banii reprezintă una dintre acele vechi invenţii care i-a ajutat să convieţuiască, să facă „târguri” şi să prospere. Chiar dacă banii, în forma pe care o ştim noi astăzi, a fost inventată mult mai târziu, se pare că banii, ca modalitate de schimb/plată, a existat încă din antichitate.

Se pare că primele „bănci” din istorie au fost de fapt temple. Conducătorii oraşelor alegeau templele ca loc de tranzacţionare şi depozitare a banilor pentru că acolo securitatea era una foarte înaltă.

Mai ales în pandemie, suntem încurajaţi să folosim plata cu cardul, iar asta pe bună dreptate. Monedele şi bancnotele sunt posibile surse de bacterii. De exemplu, tot din seria curiozităţi bani, trebuie să ştii că virusul gripal rezistă pe o bancnotă până la 17 zile.

După Primul Război Mondial, hiperinflaţia a adus mari prejudicii monedei germane. Aşa se face că aceasta şi-a pierdut aproape toată valoarea. De aceea, oamenii le dădeau copiilor bancnote pentru a se juca sau le foloseau pentru a-şi tapeta pereţii.

Chiar dacă apariţia cardurilor bancare a avut loc mult mai târziu, se pare că acestea au câştigat “bătălia” cu banii în format fizic. Astăzi, majoritatea tranzacţiilor se fac online, prin card şi doar 8% sunt banii fizici.

Când spunem „bancnote”, ne gândim cel mai adesea la bani din hârtie, însă realitatea stă cu totul altfel. Astfel, bancnotele româneşti sunt din plastic (polimer), în vreme ce, de exemplu, bancnotele euro au în compoziţie fibre de bumbac. În aceeaşi notă, nici banii din Statele Unite ale Americii nu sunt din hârtie. Acolo, bancnotele conţin 75% bumbac şi 25% in.

În funcţie de materialul din care sunt făcute, monedele îngropate pot respinge melcii sau alte vietăţi. Una dintre cele mai interesante curiozităţi despre bani, acest detaliu are o explicaţie simplă. Asta se întâmplă datorită cuprului şi zincului, materiale incluse în monedele americane, de exemplu.

Fiecare ţară îşi alege culoarea banilor săi, însă sunt preferate nuanţele mai închise, pământii, care nu atrag atenţia. De fapt, această alegere se face pe baza unui alt tip de coordonate.

Se pare că, în trecut, monele aveau şi această întrebuinţare ceva mai romantică. Astfel, marinarii aflaţi pe mare, loveau cu capătul unei linguri marginea monedelor, tăiau apoi pe mijloc şi confecţionau inele pentru iubitele lăsate acasă.

Chinezii sunt cei care au „inventat” banii, cel puţin la nivel de concept, dar Marea Britanie “deţine” alt “titlu” important în acest sens. Specialiştii spun că lira sterlină este cea mai veche monedă din lume, aflată încă în uz.

Nu se poate şti exact de unde şi de când provine acest proverb. El există, sub o formă sau alta, în multe culturi. La noi, se crede că zicala a apărut în urmă cu mulţi ani, când exista delimitarea clară între paturile sociale, nu doar la nivel financiar, ci şi al drepturilor şi posibilităţilor.

Vor exista mereu controverse în jurul acestui subiect. În vreme ce mulţi vor spune că „banii sunt ochiul dracului” sau că „banii nu aduc fericirea”, alţii vor susţine sus şi tare că „banii nu aduc fericirea, dar o întreţin”. În mod cert banii sunt importanţi, însă ţine doar de noi să limităm puterea lor asupra caracterului şi modului nostru de a vedea viaţa.